Ţara e cea pe care o porţi în suflet oriunde ai fi. Poporul e cel în sânul căruia te-ai născut şi de care eşti legat cu toată fiinţa ta. Când iubirea te leagă de ele făr strop de ezitare, când te întrebi mereu ce-ai putea să faci ca ţării şi poporului să le fie bine, când dai mărturie cu vorba şi fapta că nu este doar o vorbă efemeră, atunci eşti fiu vrednic al pământului, al acestui pământ care ştie să ţi se dăruiască. Ţine de tine să-l auzi, să-l asculţi, să-ţi deschizi inima şi să-i primeşti comorile.
Te invităm să faci parte din sărbătoarea sufletului românesc. În fiecare zi, dar mai ales în miez de iunie, când IA şi RomânIA Autentică sunt vedetele.
Am trecut testul primelor trei ediţii şi ne pregătim pentru o nouă etapă în povestea festivalului care îi uneşte pe toţi cei ce simt româneşte de tradiţiile, costumul popular autentic, meşteşugarii şi muzica noastră. E, aşadar, un prilej să ne amintim cele mai frumoase momente ale primelor trei ediţii.
RomânIA Autentică 2016
Prima ediţie a însemnat 8000 de oameni care au participat la festivalul desfăşurat la Tg. Jiu şi Hobiţa, acolo unde s-a născut ideea evenimentului, în pământul ce ni l-a dat pe Constantin Brâncuşi. Sculptorul reprezentativ al acestei ţări care a ştiut să facă din tezaurul popular românesc o operă unică, din care s-au născut generaţii de artişti din lumea întreagă. Atunci a prins contur iniţiativa Cristinei Chiriac, fondatoarea Flori de Ie şi a festivalului RomânIA Autentică, de a alcătui documentaţia necesară includerii iei româneşti în patrimoniul UNESCO.
RomânIA Autentică 2017
Ce-a de-a doua ediţie a adunat în jurul iei şi a tradiţiilor peste 6000 de participanţi la Hobiţa. Pe harta festivalului, anul 2017 a însemnat desfăşurarea simultană cu capitala moldavă Iaşi, unde aproape 22.000 de suflete au vibrat pe ritmurile tradiţionale. Aici au strălucit într-o paradă a costumului tradițonal frumuseţile unei colecţii de excepţie, pe traseul Palatul Roznovanu – Palatul Culturii. Tot atunci, artişti importanţi ai scenei româneşti au adus în buchetul RomânIei Autentice , florile muzicale ale plaiurilor noastre: Niculina Stoican, Petrică Mîțu Stoian, Gheorghe Roșoga, Maria Loga, Marian Medregoniu, Roxana Croitoru, Victoria Lăcătușu, Natalia Gorjianu, Alexandra Bleaje dar și numeroși alți artiști, alături de membrii Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. Au prezentat evenimentul Valentin Sanfira și Măriuca Mihăilescu (TVR).
RomânIA Autentică 2018
Anul trecut, ediţia centenară a constituit un record de participare din partea publicului în cele trei regiuni istorice ale României, unde festivalul s-a desfăşurat, unind în mod simbolic peste 55.000 de români şi turişti străini în hora tradiţiilor şi a elementelor ce constiuie patrimoniul sufletului nostru. Tg. Jiu-Hobiţa, Iaşi şi Braşov a fost triada de aur a RomânIEI Autentice a celei de-a treia ediţii. În plus, Hobiţa a adăugat la sărbătoarea celor 100 de ani de Românie, cei 500 de ani de atestare documentară a localităţii.
Pentru că 1918 a însemnat şi Unirea Basarabiei cu România, la Iaşi au urcat pe scenă interpreți din Republica Moldova: Ion Paladi, Ioana Căpraru, Nicolae Cibotaru, Anișoara Dabija, Tatiana Jacot, Lilia Roșca, precum și interpreți din România: Margareta Clipa, Ionuț Fulea, Mioara Velicu, acompaniați de Orchestra Lăutarii, condusă de maestrul inegalabil Nicolae Botgros. Scena de la Braşov a avut protagonişti de marcă, cunoscuţi în lumea întreagă, Ţăndărică şi Fanfara Zece Prăjini.
Organizatorii festivalului la ediţie centenară au fost Asociația Națională a Antreprenorilor, Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Brașov, Primăria și Consiliul Local Peștișani, Flori de ie și Patronatul Femeilor din Meșteșugărit. Partenerii evenimentului au care contribuit la succesul evenimentului, Coresi, Exim Bank, Dacia Plant și Caroli.
Fiecare ediţie a adus faţă în faţă publicul numeros şi iubitor de tradiţii cu meşteşugari din toate colţurile ţării, care au adus cu ei roadele muncii, dar au făcut şi demonstraţii, învăţându-i pe cei interesaţi şi împărtăşindu-le din dragostea lor pentru meşteşug, dar şi câteva secrete, pentru ca odată întorşi la casele lor, să se apropie de arta tradiţională, sau măcar să o aprecieze la justa şi înalta ei valoare.